Desi fiinta umana este o specie animala adaptata vietii pe uscat, marile si oceanele sunt foarte prezente in viata noastra.
Simplul fapt ca cea mai mare parte a suprafetei planetei noastre este acoperita de apa de mare inseamna ca trebuie sa ne adaptam prezentei acestor suprafete mari lichide, mase mari care pot fi folosite pentru a naviga si pentru a gasi resurse naturale, dar care in anumite contexte pot fi o amenintare.
In acest articol vom vorbi despre fata oceanului pe care o traim cu cel mai mare sentiment de pericol si anxietate: talasofobia.
Ce este talasofobia?
Conceptul de talassofobie se refera la un tip de fobie specifica in care ceea ce produce frica extrema este oceanul sau marea . Cu alte cuvinte, o persoana care se confrunta cu aceasta alterare mentala va simti teroare si anxietate mare de la simpla expunere la acest mediu, uneori chiar daca nu este cu adevarat aproape si pur si simplu urmareste un videoclip in care apare acest imens corp de apa.
Fiind o fobie, acest nivel de disconfort trebuie sa fie semnificativ clinic (ceea ce inseamna ca exista o deteriorare clara si evidenta a calitatii vietii tale care te impiedica sa faci multe lucruri si duce adesea la suferinta) si apare in contexte in care oceanul sau marea nu prezinta un pericol rezonabil sau obiectiv.
Evident, daca suntem pe cale sa cadem de pe chila unei nave, cu siguranta vom simti teroare, dar oamenii cu talasofobie se simt intr-un mod similar, doar privind oceanul sau un corp de apa similar. Fiind o tulburare de anxietate care este talassofobia, mecanismele sale depasesc rationalitatea.
Simptome
Dupa cum am vazut, talassofobia este o fobie specifica care apare atunci cand subiectul este expus unor stimuli pe care ii interpreteaza ca un semn ca in apropiere exista un ocean sau o mare (sau cand vad direct aceste corpuri de apa). In rest, diferentele sale cu restul fobiilor de acest tip dispar, ceea ce inseamna ca simptomele sunt tipice acestor tulburari de anxietate si ca variaza doar ceea ce le declanseaza.
Pe scurt, se poate spune ca principalele simptome ale talasofobiei sunt urmatoarele: tahicardie, transpiratii, tremor, ganduri catastrofale, criza de stres , pierderea controlului asupra miscarilor si un mare sentiment de pericol.
La nivel neurobiologic, aceasta stare de alerta nejustificata presupune activarea sistemului nervos simpatic, care pregateste persoana sa reactioneze la cel mai mic stimul si predispune reactia comportamentala de zbor.
La nivel comportamental, persoana tinde sa reactioneze in doua moduri : fugind intr-un mod necontrolat si aproape automat si evitand expunerea la stimulul fobic pentru a preveni aparitia acestor atacuri de anxietate in prezenta reala sau fictiva a oceanului.
Cauze
Asa cum se intampla cu restul fobiilor, nu exista o cauza clara care sa provoace talasofobie, ci mai degraba exista o multitudine de factori care pot avea aparitia ca o consecinta.
In primul rand trebuie sa luam in considerare posibilitatea de a fi trait experiente traumatice. Sunt experiente in care o urma emotionala foarte neplacuta este asociata cu o varietate de stimuli care, atunci cand sunt perceputi, pot declansa in timp real experimentarea unei stari fiziologice si emotionale similare cu ceea ce s-a simtit in experienta traumatica initiala.
De exemplu, faptul ca aproape te-ai inecat sau ca ai pierdut pe cineva drag in acest fel, te poate predispune sa experimentezi aceasta tulburare de anxietate. In plus, trebuie sa se tina cont de aspectul biologic si mai precis de predispozitiile genetice de a reactiona cu cantitati mari de anxietate in situatiile in care se simte ca exista sau urmeaza sa fie o pierdere a controlului. In fobii, unul dintre cele mai frecvente mecanisme de stres are de-a face cu asteptarea de a suferi o criza de anxietate, care genereaza un efect de bucla de profetie auto-implinita si acea experienta neplacuta de care era temut si asteptat devine realitate.
Diferentele cu alte tulburari de anxietate similare
Exista doua fobii care seamana cu talasofobia: bathophobia, sau frica de adancime, si hidrofobia, sau frica de apa. Desi in practica este foarte frecvent ca stimulii care ii declanseaza sa fie aproape la fel, exista nuante de luat in considerare.
Talasofobia apare in prezenta reala sau imaginara a marilor si oceanelor, adica corpuri de apa care in mod normal se extind pana la orizont si de care ne putem simti foarte aproape, chiar daca ne separa la kilometri de tarm . Frica este de aceste corpuri de apa, indiferent de adancimea lor.
In hidrofobie, in schimb, frica este de apa, care poate aparea departe de mari si oceane: de exemplu, in pesteri, restaurante, piscine, robinete, lacuri etc.
In batofobie, ceea ce genereaza teroare este notiunea de profunzime . Adica senzatia ca exista o masa de materie de stabilitate precara care ne desparte de fundul unui abis. Aceasta experienta poate aparea in mare, dar si in zapada, in nisip sau chiar intr-o piscina cu bile.
Tratament
Din fericire, talasofobia are un prognostic bun in majoritatea cazurilor, deoarece fobiile specifice raspund foarte bine la tratamentul psihologic . Dupa mai multe sedinte si unele activitati care urmeaza sa fie desfasurate autonom, majoritatea cazurilor in care apar aceasta clasa de tulburari anxioase lasa loc unei ameliorari relativ rapide, pana la punctul in care nivelul de anxietate cauzat de stimulul fobic inceteaza sa mai fie semnificativ clinic. .
Una dintre tehnicile pe care psihologii le folosesc cel mai mult pentru a trata talasofobia este expunerea , care consta in expunerea subiectului la ceea ce il sperie intr-o maniera controlata si stabilirea unei serii de obiective. Pe masura ce se inregistreaza progrese, creste dificultatea acestor experiente, care in cele mai multe cazuri apar sub supravegherea directa a profesionistului in sanatate mintala.
Puteti lucra folosind peisaje reale in care exista mare sau ocean, sau simulari experimentate prin ochelari de realitate virtuala, desi la inceput este, de asemenea, obisnuit sa va folositi doar imaginatia.